Go to English version

 

 

 

 

Un an de Exil

Iata ca am ajuns si ziua cand „Exil.ro” s-a lansat oficial (7 mai), stiind totodata ca oricarei nasteri ii corespunde si un final. Asadar, dupa un an de fiinta, web experimentul de fata sarbatoreste azi atat un inceput, cat si un sfarsit (cel putin in actualul format). Oricum, orice lucru care isi propune sa fie interesant, e conditionat de o scurta existenta. Ma simt bine ca am facut fata provocarii de a scrie, picta, construi in mod constant. Pe de alta parte, prezenta formula (4 materiale lunar) devine constrangatoare, afectand elanul creativ nu intotdeauna in mod pozitiv. Pentru mine arta e o promisiune de aventura, nu numai efort, ci si joaca, garantul unei experiente daca nu noi, oricum incitante.

In mai 2004 pornisem un proiect care urma sa ma izoleze cat mai mult de colaborari si influente externe. E interesant sa vezi ce poti face de una singura (ma rog, inconjurata doar de propriii daimoni alteregotici...), cum poti transforma un spatiu blanc intr-o insula multicolora. Azi, mi s-ar parea incorect sa afirm ca „Exilul” exista exclusiv mie. Multumesc celor care mi-au facilitat promovarea site-ului (forumuri, prieteni, alti vizitatori) si in special celui care a mi-a stat alaturi in chip de muza (sau „muz”? …heheh…), care m-a ajutat in modelarea grafica pe calculator a doleantelor, ideilor mele „imposibile” si a intretinut existenta experimentului virtual: Viorel Lucian Gligor.

Am incercat sa explorez prin subiectele alese individualitatea, singuratatea, umanitatea, comunicarea, marginalizarea, nevoia de taram sigur si propriu, dedicat fantazarii. Cu toate ca aleg sa cataloghez in continuare „Exil.ro” drept pagina personala si de portofoliu a Katiusei Cuculescu, as dori sa cred ca nu am realizat doar un album al „nuditatii” mele interioare. Orice goliciune ajunge sa plictiseasca si apoi sa fie repudiata. Asadar, „Exil” nu se refera doar la o anumita persoana sau trairile si creatiile sale. In momentul in care acest site va fi uitat, ma voi bucura macar de a fi avut ocazia sa-l fac cunoscut si apreciat temporar.

Katiusa Cuculescu

Copyright © Katiusa Cuculescu, 2005