Go to English version

 

 

 

 

Spirit si marketing

spirit si marketing

Printre altele, delimitarile servesc unor identificari mai precise. Stiind cat anume apartine unui domeniu, te ajuta in a decide cui apartii si tu, la randul tau. Cand aceste diferentieri devin prea stricte, fie te simti si tu atarnat de-o extrema, fie te apuci si cauti altceva, poate mai echilibrat si mai aproape de adevar…

Anumite clasificari sufera de sindromul "batut in cuie", intr-o realitate mereu schimbatoare. Una din ele este acea separatie completa intre laic si religios. In aceasta conceptie, Occidentul este lumea "dezvrajita", total rationala si obiectiva, iar restul sunt "salbaticii", mai buni sau mai inraiti de cultura si credintele lor. Pe de alta parte, cei care au credinta si traditii, dar nimic altceva, acuza de materialism si anti-spiritualitate pe occidentalii a caror biserici au devenit simple obiective turistice.

Sacru in opinia mea este acel timp special in care te simti optimist, relaxat, deschis, in care o armonie nu neaparat motivata sau explicabila se interpune intre tine si marele Univers. Asadar, sacrul se poate experimenta luni dimineata, cu conditia de a nu fi supusi presiunii de a-l afla ad-hoc. Presiunea poate fi exercitata sub mai multe forme si proveni din diverse directii. O societate secularizata manifesta uneori o nevoie mult mai acuta de sacru, decat una in care rutina si ritualul obligatoriu atrofiaza spiritualitatea si dorinta de a o trai. Mai mult, o lume "dezvrajita" apeleaza fara teama si impedimente de alt gen la cele mai diferite ingrediente, care paradoxal combinate reusesc sa ofere rezultate interesante; cam asta am constatat si eu, cand in drumul spre metrou mi s-a strecurat o invitatie pentru a participa la un festival indian, organizat de… finlandezi cantand "Hare Krishna" (grupul numit "ISKCON"). Departe de mine gandul de a intra aici in detalii despre apartenenta religioasa corecta, legitimitate a metodelor de propagare a credintei in D-zeu, vagi demarcatii intre spirit, obiective comercial-mondene sau de alta natura… Cert este ca oamenii, indiferent de provenienta lor vor sa se simta bine, indiferent ca o fac prin religie, vegetarianism, munca voluntara sau golf. Cine spune ca spiritualul se opune intotdeauna comercialului? Daca imbini publicitatea cu arta, religie, discutii pseudo-filosofice langa un "bufet" oriental, intruniri multiculturale si atitudini cat mai putin reticente, spectacol cu iz etno si o atmosfera cat mai degajata de gravitate gri impusa dogmatic, ai marea oportunitate de a te simti revigorat si increzator in oameni si ziua de maine. Nu conteaza ca templul se afla intr-un apartament, ca dupa doua cursuri de yoga nu intri in starea nirvanatica sau ca predicatorul e si el un om grabit care trebuie sa prinda autobuzul, atata vreme cat tu esti stapanul momentului in care ti se arata o raza a ceea ce crezi ca inseamna Dumnezeu.

Unul dintre prietenii grupului finlandez ISKCON spunea ca atunci cand iti descoperi adevaratul sine, automat vei fi fericit si vei actiona asa cum trebuie, asa cum esti cu adevarat si cum iti dicteaza acest eu extaziat. Posibilitatea de a nu fi satisfacut de propria-ti fiinta sau de a nu fi acceptat de catre ceilalti pare nebuneasca in conceptia celui care crede ca fondul uman este unul bun, pozitiv si dat de divinitate!

Asadar, sa incercam a surprinde esenta si, de ce nu, sa-i facem si putina reclama (propovaduire)!

Copyright © Katiusa Cuculescu, 2004